Wednesday, January 30, 2008
Sweeney Todd
link: http://www.youtube.com/watch?v=qZIVdaDGtjQ
There was a barber and his wife, and she was beautiful. A foolish barber and his wife, she was his reason and his life, and she was beautiful, and she was virtuous, and he was... naive.
There was another man who saw that she was beautiful. A pious vulture of the law, who, with a gesture of his claw, removed the barber from his plate. Then there was nothing but to wait, and she would fall, so soft, so young, so lost and oh so beautiful!
Oh, that was many years ago... doubt if anyone would know...
After 15 years of exile the barber comes back to London. There is no place like London... wife gone... daughter in the hands on an evil judge.
He has to do something. Oh, and he does!
Sweeney Todd: The Demon Barber of Fleet Street (2007)
directed by Tim Burton
cast: Johnny Depp, Helena Bonham Carter, Alan Rickman
awards: Oscar nominee for best actor (2008)
I recommend
Wednesday, January 23, 2008
Monday, January 21, 2008
Devil's water
It had the same eyes, and I don't mean color, though even the color seams the same, but the same glance of lucid dream that provokes uncontrolled and irrevocably gaze, enclosed by the serene, innocent, morally challenged light.
I could add Stankevicius and some randomly chosen words to form sentences that come from Maria or some former soviet union acquaintance of Stankevicius or Bolkvadze mouth and file this as Absurd. But I will not, and will file this as 2046 based stories. You'll have to find the based story yourself.
P. S. Oh, and mocking is encouraged, explicit content allowed, ain't that so sweet you could dip your feet? Mispellings cand be found. Yes that was an obvious misspell!
I could add Stankevicius and some randomly chosen words to form sentences that come from Maria or some former soviet union acquaintance of Stankevicius or Bolkvadze mouth and file this as Absurd. But I will not, and will file this as 2046 based stories. You'll have to find the based story yourself.
P. S. Oh, and mocking is encouraged, explicit content allowed, ain't that so sweet you could dip your feet? Mispellings cand be found. Yes that was an obvious misspell!
Friday, January 18, 2008
Proof
Planta avea nevoie de multa lumina, isi misca frunzele, toate, pentru a fi atinse. Gradinarul grijuliu observa nevoile plantei si concepuse pentru prima oara in viata lui un fel de carucior metalic in care era asezata planta. In fiecare dimineata gradinarul, grijuliu desigur, actiona mecanismul acelui carucior, un mecanism nesofisticat care deplasa planta, pe toata durata zilei, pentru a fi mereu in bataia soarelui. Si soarele o batea. Vai. Avea mai multa lumina ca oricand fara a mai fi nevoie de efort pentru a o obtine. Trecura cativa ani buni, sau rai, chiar mediocrii, pana ce grijuliul gradinar constientiza eroarea facuta.
Un zugrav descoperi mai tarziu caruciorul in garajul prafuit ce necesita reconditionare. Nu si-a dat seama la ce ar fi folosit, dar nici nu si-a batut capul. Zugravul a zugravit garajul intr-un gri palid.
Proof e un film in care Gwyneth Paltrow e fiica unui matematician briliant.
Era odata Maria. Un coleg de-al ei ok, total diferit de ea, a invitat-o la o petrecere care se suprapunea, cu niste planuri neimportante care nici macar nu erau facute inca. Parea o petrecere destul de naspa si i s-ar fi parut total aiurea sa mearga acolo. Ramane gandul, oare Maria s-a dus la party sau totul e unul din gandurile ce nu ar trebui rostite?
In Proof este vorba despre o descoperire matematica demonstrata. As vrea sa imi aduc aminte daca Gwyneth incerca sa se convinga ca ea a scris-o sau incerca sa se convinga ca tatal ei a facut-o. Avea nevoie de o dovada.
In mare lucrurile nu ar trebui demonstrate dar, cand faci multe greseli, si cele mai evidente lucruri nu mai par atat de adevarate chiar daca stii ca sunt. Si stii ca sunt. Uneori e momentul sa arati ca greselile sunt greseli iar adevarul e adevar si poate, doar poate, sa te si comporti in concordanta.
Proof e un film regizat de John Madden, nominalizat cativa inainte la Oscar pentru Shakespeare in Love. A ratat oscarul pentru regie, dar filmul, Shakespeare in Love, nu a ratat. Acolo e alta poveste, tot cu Gwyneth, dar si cu Shakespeare care si el, ca si ea, era indragostit.
Un zugrav descoperi mai tarziu caruciorul in garajul prafuit ce necesita reconditionare. Nu si-a dat seama la ce ar fi folosit, dar nici nu si-a batut capul. Zugravul a zugravit garajul intr-un gri palid.
Proof e un film in care Gwyneth Paltrow e fiica unui matematician briliant.
Era odata Maria. Un coleg de-al ei ok, total diferit de ea, a invitat-o la o petrecere care se suprapunea, cu niste planuri neimportante care nici macar nu erau facute inca. Parea o petrecere destul de naspa si i s-ar fi parut total aiurea sa mearga acolo. Ramane gandul, oare Maria s-a dus la party sau totul e unul din gandurile ce nu ar trebui rostite?
In Proof este vorba despre o descoperire matematica demonstrata. As vrea sa imi aduc aminte daca Gwyneth incerca sa se convinga ca ea a scris-o sau incerca sa se convinga ca tatal ei a facut-o. Avea nevoie de o dovada.
In mare lucrurile nu ar trebui demonstrate dar, cand faci multe greseli, si cele mai evidente lucruri nu mai par atat de adevarate chiar daca stii ca sunt. Si stii ca sunt. Uneori e momentul sa arati ca greselile sunt greseli iar adevarul e adevar si poate, doar poate, sa te si comporti in concordanta.
Proof e un film regizat de John Madden, nominalizat cativa inainte la Oscar pentru Shakespeare in Love. A ratat oscarul pentru regie, dar filmul, Shakespeare in Love, nu a ratat. Acolo e alta poveste, tot cu Gwyneth, dar si cu Shakespeare care si el, ca si ea, era indragostit.
Sunday, January 13, 2008
Cu urechile pe spate
La doua-trei vorbe spunea, imposibil de-nteles de ce si cu ce legatura, "cu urechile pe spate"...
Incepusem sa-i vorbesc despre poezie, ii si citeam niste versuri, la care ea, privind direct in halba de bere, imi raspunse: "Da.. Cu urechile pe spate!"
Am luat-o in brate si am sarutat-o pe fata ei rotunda si transpirata, apoi pe buzele de copil. "Cu urechile pe spate!", mi-a spus cand s-a desprins din bratele mele.
I-am spus ca sunt dispus sa ramanem prieteni si tot bla-bla-bla-ul care se spune in situatiile astea. Dupa ce-am terminat cu discursul meu stangaci si artificios, a tacut o vreme. Apoi a murmurat ceva ca pentru ea. "Ce-ai spus?", am intrebat-o, uitandu-ma cum se formeaza lacrimile in ochii ei fara gene. "Cu urechile pe spate...", a soptit din nou, strangand din umeri.
Bucati din Mircea Cartarescu, De ce iubim femeile. Nu are legatura cu cartea, nu comentez cartea. Cu urechile pe spate!
Incepusem sa-i vorbesc despre poezie, ii si citeam niste versuri, la care ea, privind direct in halba de bere, imi raspunse: "Da.. Cu urechile pe spate!"
Am luat-o in brate si am sarutat-o pe fata ei rotunda si transpirata, apoi pe buzele de copil. "Cu urechile pe spate!", mi-a spus cand s-a desprins din bratele mele.
I-am spus ca sunt dispus sa ramanem prieteni si tot bla-bla-bla-ul care se spune in situatiile astea. Dupa ce-am terminat cu discursul meu stangaci si artificios, a tacut o vreme. Apoi a murmurat ceva ca pentru ea. "Ce-ai spus?", am intrebat-o, uitandu-ma cum se formeaza lacrimile in ochii ei fara gene. "Cu urechile pe spate...", a soptit din nou, strangand din umeri.
Bucati din Mircea Cartarescu, De ce iubim femeile. Nu are legatura cu cartea, nu comentez cartea. Cu urechile pe spate!
Subscribe to:
Posts (Atom)