Pages

Tuesday, February 3, 2009

Emerson

Pe Simion Bărnuţiu este o vitrină care mi-a dat mult de gândit. La începutul verii cred că am observat prima oară acolo un tricou deosebit, tricoul cu numărul 5 de la Milan. Oh nu, nu era Costacurta cum ar fi fost mai de aşteptat. Era tricoul lui Emerson, Emerson zis şi Puma.

Magazinul cu vitrina deosebită se află lângă magazinul cu haine pentru graşi şi grăsuţi. De mult timp vroiam sa trec pe acolo să aflu dacă mai au şi alte tricouri neobişnuite sau, dacă nu, să îl cumpăr pe acesta. Trebuia să fie original, ar avea şi noul sponsor (încă nu am tricou cu bwin), căci cine ar face tricouri contrafăcute tocmai cu Emerson? Se găsesc foarte greu tricouri cu unii titulari, nici cu atacanţii de pe bancă nu e usor, dar cu Puma... cu Puma nici nu-mi imaginam că există.

Vedeam tricoul de foarte multe ori din microbuzul care mă duce şi aduce de la lucru. De curând am fost însă pe acolo pe jos şi atunci am aflat în sfârşit răspunsul enigmei: era un magazin de piese auto.

Ah mi-am spus. Nu e de vânzare. O fi multe tricoul Pumei, dar cu siguranţă nu e o piesă auto.

Magazinul cu pricina merită totuşi o reclamă pentru expunere. Aşadar dacă aveţi nevoie de piese auto puteţi merge pe Simion Bărnuţiu nr. 37. Numele magazinului, dacă încă nu v-aţi prins, e Emerson. Harta şi numerele de telefon aici. E magazinul care are în vitrină un tricou cu Emerson.

Wednesday, January 28, 2009

Piticul

Era încă o zi ploioasă obişnuită care îl găsea pe Stankevicius la bar. Lângă el se afla un om mic de statură, puţin îndesat şi pletos. Deşi nu îl găsea dornic de vorbă, înainte să plece, Stankevicius intră în vorbă:
- Cum merge treaba?
- Stau în cârciumă să-mi înec amarul... răspunse piticul. Îmi e greu.
- Îţi e greu???
- Zău, îmi e greu...

Stankevicius ceru nota şi dădu să plece.
- Dacă pleci, uşa nu o mai închide... spuse piticul
Stankevicius îl privi mirat.
- Sper să treci poate mâine pe aici
- Vei fi aici şi mâine?
- Beau şi te aştept până la zi

Tuesday, January 27, 2009

Some Like It Hot


Îmi amintesc când cineva drag mie mi-a povestit o fază din acest film. Eram mai mulţi şi discutam despre simţul umorului. Într-un moment în care se îndoia că ar avea aşa ceva, simţul umorului vreau să spun, şi-a adus aminte de scenă.

Filmul este regizat de Billy Wilder, care a mai regizat The Apartment (mi-a plăcut) şi Sunset Blvd (nu l-am văzut dar e locul 25 pe Imdb) iar tema a mai fost reluată în multe filme mai recente.

Pe scurt, doi muzicieni, Tony Curtis şi Jack Lemmon, se deghizează în femei pentru a putea obţine un loc de muncă şi pentru a fugi din oraş. Aveau nevoie să fugă din oraş, credeţi-mă pe cuvânt. Singurul loc unde s-au putut angaja a fost o trupă de femei. Solista formaţiei era Marilyn Monroe.

Şi scena pe care vreau să v-o povestesc. Jack Lemmon, deghizat în Daphnee încerca să îi explice unui admirator că nu se pot căsători. Îi spune că nu e blondă naturală dar asta nu contează, îi spune că are un trecut groaznic dar admiratorul o iartă, îi spune că nu poate avea copii dar i se spune că pot adopta. Până la urmă izbucneşte:
- Tu nu înţelegi, Osgood. Sunt bărbat!
- Ce să-i faci. Nimeni nu-i perfect.

Some Like It Hot (1959)
directed by Billy Wilder
cast: Marilyn Monroe, Tony Curtis, Jack Lemmon

I recommend

Friday, January 23, 2009

Radu Cosasu, articol

Vroiam să scriu astăzi despre o măsea care mi-a fost scoasă pentru că am văzut un film interesant, Ghost Town, în care personajul principal era dentist. Un film în care Greg Kinnear e o fantomă. Voi reveni cu filmul şi cu actorul, pe care l-am văzut în destul de multe filme în ultimul timp cu roluri secundare.

Dar... Ce s-a întâmplat? Radu Cosaşu a trasat linie bruscă peste gândurile mele. Cum? Păi... cum să vă spun, după cum ar trebui să ştiţi deja, am o slăbiciune pentru fabula, ştiţi voi, "scheciul nemuritor cu Caragiu". fabula aici.

Puteţi citi aici articolul lui Radu Cosaşu despre ce l-a scos cel mai tare din sărite în 2008.

Toate articolele lui Radu Cosaşu de pe blogsport.ro aici.

Monday, January 19, 2009

Kaka nu pleca!

Astazi e una din zilele decisive. Oferta se spune ca e de 100 de milioane de euro, desi seicul care ofera bani neaga. Se mai spune ca tatal lui Kaka il indeamna catre Manchester City pentru bani si ca el, Kaka, ar dori sa ramana la o echipa de top. Jocul nu merge chiar bine la Milan si poate ar pleca la Real daca ar putea. Ramane de vazut cum se va sfarsi.

Cert e ca noi n-ar trebui sa il vindem pentru nimic in lume.

Thursday, January 15, 2009

Kill Bill: vol. 1

Nu pot să spun că îmi place Quentin Tarantino.

Kill Bill vol. 1 e un film bun de acţiune.

Mi-a plăcut în mod deosebit secvenţa de animaţie manga. M-a făcut să fiu mai îngăduitor cu excesul de sânge ce a urmat. O poveste până la urmă clasică de răzbunare, doar că nu îl avem, şi aici unii ar ofta adânc, pe Chuck Norris în rolul de răzbunător (sau ar trebui să spun pedepsitor?). Avem făuritorul de săbii, avem lista de răufăcători care trebuie să plăteasca, avem motivul pentru toate şi ştim încă de la început cine trebuie să fie ucis. Exact. Bill.

Cu toate acestea punerea în scenă a fost originală, nu m-a plictisit şi în acelaşi timp nu am rămas cu mare lucru după film. Asta ar putea fi de apreciat, având în vedere că cel mai bun film despre răzbunare, după părerea mea, Oldboy, mi-a lăsat greaţă şi dezgust (nici măcar nu eram în Las Vegas) şi o stare de rău.

Ar mai fi de remarcat melodia cântată la nai de Gheorghe Zamfir de pe soundtrack şi o replică de final potrivită pentru un volum I.

Să nu mă mai lungesc, pe scurt, cum am mai spus, Kill Bill vol. 1 este un bun film de acţiune.

Kill Bill: vol. 1 (2003)
directed by Quentin Tarantino
cast: Uma Thurman, Lucy Liu, Vivica A. Fox

Wednesday, January 7, 2009

three-ring circus

Explicatie:
1. a circus having three adjacent rings in which performances take place simultaneously.
2. something spectacular, tumultuous, entertaining, or full of confused action.

Asta e definitia din dictionar. Aici.

Sunt trei bloguri. Acesta, Mocking Crew si cel de pe 360. Linkurile sunt in dreapta. Pentru full of confused action faceti click pe label-ul Absurd tot in dreapta. Cam atat.

Am observat ca in 2008 am scris mai putin decat in 2007. Doar 49 de posturi. N-am fost in stare ici macar de 50. Oricum din 49 se poate radical iar din 50 nu.

Concluzie:
Mai bine ascultati Tool - Aenema.

Thursday, December 18, 2008

Schimbarea la faţă

Schimbarea la faţă
de Nichita Stănescu

Am schimbat naşterea pe moarte
În rest am rămas de tot sărac.
M-a izbit cu aripa un înger
şi am devenit rege,
pe un tron în prăbuşire.
Nu ştiu ce înseamnă cinci,
nu ştiu ce înseamnă patru
în genere nu ştiu nimic,
dar mărturisesc că mi-e strâmtă coroana,
prieteni, ca un orizont îmi sunt tâmplele,
ca o stea sau ca un glonţ îmi este coroana,
de-a dreptul în frunte.

Saturday, December 6, 2008

Prin alte parti decat acasa

De cateva zile sunt prin Bucuresti si se pare ca voi ma ramane mai cateva. Prea multe parerea mea. Oscar Wilde, dar nu bag mana in foc de tot, ca bigamia inseamna sa ai o nevasta in plus iar monogamia la fel. Ce vreau sa spun e ca si o zi in Bucuresti e cu una prea mult. Inca nu sunt obisnuit cu orasul si pace.

Mi-a placut Crossroads, barul. In rest parca nimic deosebit. Tot Timisoara e fruncea.

Poate problema e ca am venit la Bucuresti direct dupa weekendul prelungit de ziua nationala petrecut la Arieseni. Acolo am esuat sa invat sa schiez dar am reusit sa cad de cateva ori. Acum una dintre rezolutiile pentru 2009 e de a schia. Poate va fi cea mai plauzibila dintre dorinte.

Tuesday, November 18, 2008

De duzina

De duzina (Pulp in original) este ultimul roman scris de Charles Bukowski.

Nick Belane este cel mai mare detectiv din LA care este insarcinat mai intai de Doamana Moartea sa verifice daca un tip este Celine (desi Celine fi trebuit sa aiba 100 de ani iar tipul arata de 40). Apoi de catre un sot gelos pentru a verifica daca sotia lui il insala iar Nick ii promite de fiecare data ca ii va prinde curul in pioneze lui Cindy (asta era sotia). De fiecare data ii promite ca ii prinde curul in pioneze. Mai vine si un imbalsamator de cadavre care ii cere sa il scape de o extraterestra pe nume Jeannie Nitro in timp ce un alt tip, cel care l-a recomandat de fapt tuturor celorlalti, ii cere sa gaseasca Vrabia Rosie.

Toate povestile se dovedesc a fi legate pana la urma dar nu povestile acelea fac cartea. Dialogurile o fac. Fiecare intrare in bar. Doua fragmente urmeaza si fac mai mult decat orice as putea povesti eu.

Imi amintesc si e posibil sa fi fost chiar ultimul bar din carte in care a intrat. Era impreuna cu Doamnea Moartea.
"- Ce s-a intamplat cu pleaopele tale? - l-a intrebat doamna Moartea
- Azi dimineata mi-a explodat bucataria...
- Si cum vei dormi in seara asta?
- Imi voi infasura capul intr-un prosop.
- Nu ai putea sa faci asta acum? - am intrebat.
- Pentru ce? - m-a intrebat
- Nu conteaza... - am spus si i-am platit. "

Sau intr-un alt bar cand chelnerita, mereu fara expresie, vine sa ii ia comanda:
"- Cu ce te servesc, draga? - a spus cu o voce scartaitoare
- Doua sticle de bere. Fara pahar.
- Doua beri, draga?
- Da.
- Ce tip?
- Ceva din China.
- Din China?
- Doua sticle de bere chinezeasca. Fara pahar.
- Pot sa te intreb ceva?
- Da.
- Vei bea tu singur berile astea doua?
- Asa ma astept.
- Atunci de ce nu o bei intai pe prima si apoi mai tarziu pe a doua? Asa va ramane rece.
- Dar vreu sa faca asta asa. Am motivele mele, prespun.
- Cand le afli sa mi le spui si mie daraga...
- De ce ar trebui sa ti le spun tie? Poate vreau sa le tin pentru mine.
- Stii ceva, gentleman? Nu avem obligatia sa te servim. Ne-am rezervat dreptul acesta.
- Imi spui ca nu ma serviti pentru ca am cerut doua sticle de bere chinezeasca si nu am explicat de ce?
- Nu am spus ca nu te servim. Am spus ca avem dreptul sa nu o facem.
- Uite, motivul principal este siguranta, o nevoie inconstienta de siguranta. Am avut o copilarie de cacat. Doau sticle vor umple un gol care trebuie umplut. Poate. Nu sunt sigur.
- Am sa iti spun ceva draga. Ce ai tu nevoie e un psihiatru.
- Foarte bine. Dar pana gasescu unul, poti sa imi aduci doua sticle de bere chinezeasca?
S-a apropiat un tip urias cu un sort alb murdar.
- Betty, care e problema?
- Tipul asta vrea doua sticle de bere chinezeasca. Fara pahar.
- Lasa-l, probabil asteapta un prieten Betty.
- Nu asteapta nici un prieten Blinky.
Blinky s-a uitat la mine. Alt tip gras si mare. Era ca doi tipi grasi si mari.
- Nu astepti un prieten? - m-a intrebat
- Nu - am raspuns
- Atunci de ce vrei doua sticle de bere chinezeasca?
- Ca sa le beau.
- N-am vazut niciodata asa ceva.
- De ce nu pot sa o fac? E impotriva legii?
- Nu, e doar rar, nimic mai mult.
- I-am spus deja ca are nevoie de un psihiatru - a spus Betty
Mi-am scos un trabuc si l-am aprins.
- Pute - spuse Blinky.
- Si excrementele tale - am spus eu.
- Ce?
- Adu-mi trei sticle de bere chinezeasca. Fara pahar."

I recommend.