Negustorul de cepe

Mergea apăsat deși nu avea nimic în spate. Plasa, plină de obicei cu cepe din acelea mari, nu era în mâinile lui. Îi fusese furată după ce vânduse mai bine de jumătate din ele, jumătatea mai frumoasă căci întotdeauna oferea doritorilor posibiliatea de a-și alege singuri marfa iar clienții proaspătului negustor nu erau proști, alegeau întâi cepele mai frumoase și mai gustoase. Era târziu și era obosit. De obicei îl furau mult mai devreme. ”Așa le trebuie dacă au așteptat atât. Nici tocănița nu le va mai fi la fel de bună cu cepele ce le-au rămas”, gândi el în timp ce mergea apăsat deși nu avea nimic în spate.