Teatru amator (II)

Teatrul amator anunţat în postul precedent chiar a avut loc, surprisingly as it sounds.

Dacă reuşesc să unesc filmările, cât de curând, vor apărea şi aici, eventual însoţite de text. Nu a fost o filmare continuă pentru că atât publicul cât şi actorii nu s-au comportat profesionist şi a trebuit să oprim şi să refilmăm. Nu erau duble ca în film, doar se relua de unde se poticneau actorii, fie din cauza tracului fie din cauza publiculului care îi punea în dificultate.

Pe curând.

Teatru amator

Am fost însărcinat, nu cu un copil, ci cu o piesă. O piesă de teatru. Dar mai bine să nu mă încurc în cuvinte de pe acum. Voi încerca să fiu succint. Voi eşua.

Cică voi scrie o piesă de teatru pentru seara din 24 decembrie când ne pregătim să avem parte de o masă îmbelşugată. Puiul, sau orice altă pasăre sau animal, trebe să stea la cuptor ceva vreme. Eu aşa ştiu. Şi ce altceva mai bun decât puţin teatru în aşteptarea acelui pui şi al festinului de feluri de mâncare ce va veni cu el. Coloniştii din Catan, fie el un joc proaspăt printre noi, nu se poate juca decât în patru iar noi vom fi mai mulţi fără bani de extensii, extensii ale jocului.

Aştept sugestii referitoare la temă, personaje, cadru natural, timpul acţiunii, mesaj, lirism, onirism şi orice altceva ar putea fi de ajutor.

Actori vor fi toţi cei ce vor mânca la acea masă şi de la ei aştept sugestii. Că vorba aia eu nu scriu chiar strălucit, dar nici nu e frumos ca pe urmă să vină, ba unul, ba altul, să se plângă că nu vor să îşi joace rolul, fie el fiu de factor poştal, jumătate de centaur sau amantă de lider de sindicat.

Un iz Ed Wood în atmosfera de Crăciun, ce poţi să faci mai mult să îl aduci pe Baba Chagaloo la tine în casă.