Fragment din amintirile lui Radu Paraschivescu:
„ … Revine acum în prim-plan locotenentul Gheorghe Găină, comandantul plutonului doi TR, miştocar flexibil şi acid, duşman neîmpăcat al paginii scrise, culegător înverşunat de peşcheşuri, gata să râdă nu doar de soldaţi, ci şi de colegii ofiţeri mai înceţi la minte, jemanfişist intratabil, buruienos la vorbă şi expert în mimarea răspunderii. Însă până şi lui Găină i s-a înfundat când ceasul rău l-a împins să facă o listă de TR-işti pentru nu mai ştiu ce muncă de prisos.
-Ia zi, nepoate, cum te cheamă?
-Loidl Martusik, a răspuns un băiat puhav şi greoi.
Găină s-a crispat uşor, dar n-a demobilizat.
-Zi-i pe litere, mânca-ţi-aş.-L-o-i… etc.
-Bun. Următorul.
-Csúpor Sándor (again!).
Locotenentul şi-a ridicat încet capul, suspectând o conspiraţie perversă. Privirea lui devenise avicolă de-a binelea.
-Pe litere. Ionescu sau Popescu nu putea să vă cheme, bă?
-C-s-ú… etc.
-Aşa. Mai departe. Zi-i, pulifrici.
-Pongracz-Stein Ferenc.
-Pe litere, a şoptit moale Găină, cu privirea lipită de foaie şi mestecându-şi falca.
-P-o-n… etc.
Locotenentul a scos o batistă cu care şi-a tamponat faţa. Hotărât lucru, armata nu era joacă de copii.
-Da. Următorul.
-Doritzky-Kreschmakt Engelbert.
-VINO-N MORŢII MĂ-TII ŞI TRECE-TE SINGUR PE LISTĂ, SĂ NU TE-OMOR CU MÂNA MEA!!! a urlat scos din minţi Găină, lămurit finalmente că ameninţările la adresa fiinţei naţionale nu erau vorbă goală …”.
No comments:
Post a Comment