Săptămâna trecută a fost Transilvania International Film Festival, un festival de film de la Cluj aflat la a opta ediţie.
The Beginning
Cum nu am fost niciodată la un festival adevărat de film iar Cannes pare o utopie, ca şi CL fără Kaka cum bine zicea Maldini, mi-a părut o idee bună să merg. Neaşteptat şi altora li s-a părut şi am pornit, nepregătiţi ca de obicei.
The Plan
La Cluj am ajuns pe la şapte seara şi după ce am văzut pavilionul la care a lucrat Cris (cea cu batic) am încercat să găsim un loc de dormit la cămin. Am încercat zadarnic, administratorul era absent. Negăsind nimic ieftin de înnoptat am luat hotărârea să mergem să bem cât mai repede, să ne vedem de treabă, urmând să dormim în maşină iar a doua zi să mergem la Zalău să dormim la nişte rude pentru a fi suficient de odihinţi să ne întoarcem la Timişoara. A real cunning plan.
The Festival
După ce am mâncat şi am băut am constatat că era deja târziu şi doar un singur cinematograf permitea vizionarea a două filme în acea seară, la 9 jumate şi la 11 jumătate. Iniţial am ales să vedem debutul lui Răzvan la naţională şi să mergem doar la filmul de la 11 jumătate, dar am avut timp să ne răzgândim căci filmul de la 9 era Anticristul, un film controversat regizat de Lars von Trier (Dancer in the Dark, Dogville) cu Willem Defoe.
Am părăsit terasa de unde vizionam meciul dar nu am reuşit să intrăm la film. Era singura proiecţie acestui film în cadrul festivalului şi multă lume se înghesuia să îl vadă. După 15 minute de aşteptări în care n-am reuşit nici măcar să ne luăm bilet am renunţat şi ne-am întors la terasă, aceeaşi, pt meci, acelaşi. Un meci care s-a dovedit banal, dar aşa spuneau unii oameni şi despre Anticristul.
Cris şi Dan nu au vrut să vadă meciul şi au plecat la un alt cinematograf să vadă Atlantis de la ora 10, chiar cu riscul de a rata începutul celuilalt film. Au avut noroc şi au ajuns la timp. Deoarece la Anticristul fusese aşa o aglomeraţie, filmul a început cu întârziere considerabilă şi în plus a durat o veşnicie până oamenii au ieşit de acolo. O veşnicie.
După 12 am intrat la Mammoth, un film despre care am scris aici. După am mai mers puţin prin Cluj, am băut o bere pe un balcon din centru. Apoi am încercat să dormim în maşină. Era vreo 4 jumate.
Pe la prânz am mers să vedem un film islandez. Am scris puţin despre el tot aici, dar mai jos, sub linie. Cu asta am hotărât să încheiem prezenţa noastră la TIFF în acest an.
The Return
Am plecat la cetăţuie şi am băut acolo sus ceva înainte să pornim spre Zalău şi apoi spre Moigrad, unde tocmai în acea zi fătase vaca un viţel. Acolo am vizitat o cetăţuie, alta, mai precis castrul roman Porolissum. Dimineaţa am mers într-un alt sat la alte rude şi puţin după ora două am pornit spre Timişoara. Drumul Zalău Oradea fiind foarte rău mi s-a oferit varianta Zalău - Huedin - Oradea, variantă pe care am acceptat-o pe loc. Drumul a fost fără peripeţii. La un popas mi-am cumpărat o bâtă de baseball.
*Cosaşu a scris aici. Duelul va fi mâine şi vă aştept la vot. Astăzi am avut program liber ales.
No comments:
Post a Comment